În adâncurile sălbăticiei finlandeze neatinse, se întâmplă zilnic ceva uimitor. Din ascunzători aflate în păduri, vizitatorii se întâlnesc față în față cu lupi eurasiatici și cu urși bruni. La această distanță, aproape suficient de aproape pentru a fi atins, un sentiment de uimire este inevitabil.

Fotograful de faună sălbatică și ecologistul Magnus Lundgren cunoaște bine acest sentiment. „Să te afli acolo cu urșii și cu lupii este incredibil”, își amintește el, „mai ales că locul se simte atât de mult ca acasă. Acești prădători sunt atât de apropiați, încât se produce o conexiune profundă cu natura, una pe care mulți oameni au pierdut-o sau au uitat-o. Este o reamintire a moștenirii tale ca european. Aceștia sunt leii noștri, leoparzii noștri și trebuie să-i respectăm și să-i sărbătorim”. Colaboratorul de lungă durată al lui Magnus, Staffan Widstrand, de asemenea specialist în fotografie de natură cu peste 35 de ani de experiență, împărtășește experiența și multe alte aventuri similare. Împreună, aceștia au misiunea de a schimba opiniile și, în cele din urmă, de a conserva carnivorele Europei. „Nu este ceva la care oamenii se gândesc prea mult”, adaugă Staffan, „dar împreună cu moștenirea culturală comună care ne învăluie în fiecare zi, cum ar fi arhitectura, muzica și limba, există și moștenirea naturală. Este modul în care cântă păsările primăvara, mirosul pădurii sau îngălbenirea frunzelor. Imaginați-vă ce simțiți când vedeți o veveriță, un iepure sau o căprioară. Experiența de a te afla în preajma prădătorilor este un alt nivel”.

După ce au lucrat la mai multe proiecte împreună, inclusiv „Wild Wonders of Europe” și „Wild Wonders of China”, cei doi încep acum un nou proiect, „Living Side by Side”. Aceste lucrări anterioare au căutat să le ofere oamenilor o înțelegere mai clară a patrimoniului lor natural. Noul proiect face un pas mai departe și împărtășește povești de succes ale comunităților care trăiesc cot la cot cu prădătorii. „Proiectele «Wild Wonders» au fost despre educație și despre conexiune”, continuă Staffan, „și în timpul lor am observat pasiunea și angajamentul nostru comune. Am angajat mulți alți fotografi pentru a realiza proiectele, bazându-ne pe puterea emoțională a fotografiei pentru a face schimbări. Tipul potrivit de imagini îi poate face pe oameni să realizeze că există animale uimitoare în propriile țări. Și odată ce ai acea conexiune emoțională cu fauna sălbatică, este mai probabil să o respecți sau să o păstrezi”. Acum, Living Side by Side este conceput pentru a influența factorii de decizie din UE să păstreze sau să îmbunătățească statutul de „strict protejat” al carnivorelor de talie mare din Europa și să promoveze o agendă mai prietenoasă cu fauna sălbatică. „Accentul este pus pe găsirea unui teren comun și pe coexistență”, explică Magnus, „iar proiectul va prezenta povești de succes pentru a sprijini cele mai importante organizații de faună sălbatică din Europa în eforturile lor de a ne proteja carnivorele de talie mare.”

Adevărul este că, în ciuda anilor de reintroducere și de conservare cu succes, perspectivele pentru carnivorele de talie mare din Europa se înrăutățesc. Au existat deja retrogradări ale protecției pentru lupi, iar urșii și râșii ar putea fi următorii. Dar Staffan și Magnus cred că o imagine pozitivă a coexistenței poate câștiga inimi și minți și poate inversa tendința. „Descoperim că o mare parte din reportaje prezintă problemele, și nu soluții sau oportunități", spune Staffan. „Vrem să relatăm cu totul altceva. De ce sunt acești prădători buni pentru noi? Cum se descurcă și cum își îmbunătățesc ecosistemul? Ce măsuri au succes pentru a trăi alături de ei?” „De fapt, este vorba despre educație”, continuă Magnus. „Trebuie să împărtășim modurile în care coexistența funcționează cel mai bine. În Suedia, ca populație, am uitat cum este să ai lupi în preajmă. Pe vremuri, i-am împușcat pe toți și abia acum se întorc, așa că oamenii nu știu cum să trăiască alături de ei, cum să minimizeze conflictele folosind tipul potrivit de câini de pază, tehnologie de împrejmuire, subvenții guvernamentale, adaptarea tehnicilor de păstorit...”

Unul dintre aceste beneficii este observarea faunei sălbatice. „O altă parte minunată a vizitării urșilor și lupilor din Finlanda a fost că am avut ocazia să văd cât de eficient poate fi turismul de observare a faunei sălbatice în Europa”, afirmă Magnus. „Puteți vedea imediat beneficiul de a avea acele carnivore acolo, datorită veniturilor și locurilor de muncă pe care le aduce. Oamenii vin din toată Europa pentru a vizita”. „În atât de multe locuri din întreaga lume, vedem aceeași dezvoltare”, continuă Staffan. „Indiferent dacă este vorba despre lei, elefanți, gorile sau aici, în Europa, despre urși, râși și lupi, fauna sălbatică emblematică devine valoroasă pentru economiile locale. Zona rurală se depopulează și unul dintre motive este lipsa de oportunități. Dar fauna sălbatică poate contribui la furnizarea acestor locuri de muncă – ghizi, șoferi, pădurari – dacă îi înțelegi valoarea”. Proiectul include documentare, realizare de filme și reportaje, precum și fotografie pură a faunei sălbatice, „deci s-ar putea spune că este un reportaj clasic într-un decor natural”, explică Staffan. „Avem nevoie de imagini emoționante și de fotografii care să arate frumusețea animalelor, dar și de articole care să le susțină pentru a spune adevărata poveste a conviețuirii.”

„Iar partea umană este chiar și mai importantă”, adaugă Magnus, „deoarece acolo sunt soluțiile. Operatorii de turism și ecologiștii, infrastructura pe care o construiesc și modul în care oamenii se bucură de aceste întâlniri duc la atingerea obiectivului.” Desigur, cooperarea dintre aceștia este, de asemenea, importantă. „Pentru mine, unu plus unu fac cinci!”, râde Staffan. „Faptul că lucrăm împreună adaugă varietate imaginilor, dar înseamnă și că este mai ușor să facem interviuri, să ne filmăm unii pe alții, să scriem propuneri, să gestionăm rețelele de socializare... Filmăm în general separat, dar în timpul verii nordice, când nu este noapte adevărată, este util să ai alături pe cineva care te ajută. Unul veghează, în timp ce celălalt doarme!” Fotografiind cu echipament Sony Alpha, cei doi au observat numeroase avantaje. „Fiind un proiect multimedia, posibilitatea de a comuta fără efort între fotografii și video pe aceeași cameră și pe aceleași obiective este un avantaj imens”, afirmă Magnus. „Și, desigur, focalizarea automată asupra subiectului și pe ochi, precum și viteza de fotografiere înseamnă că ratele de succes sunt mult mai mari, indiferent dacă subiectul este un lup în pădure sau un fermier care ridică un gard.”

„Unul dintre cele mai mari avantaje pentru mine au fost modurile silențioase ale camerelor precum Sony Alpha 1”, raportează Staffan. „De-a lungul anilor, cine știe câte animale și păsări am speriat cu un zgomot de obturator... sau câte oportunități au fost limitate. Odată am fotografiat un leopard de zăpadă în China, iar după un cadru m-a auzit și a dispărut! Cu Alpha 1 II aș fi putut face fotografii și videoclipuri și nu m-ar fi observat.” Ambii laudă, de asemenea, linia de teleobiective Sony pentru fauna sălbatică. „Lucrăm cu obiective precum FE 400mm f/2.8 GM OSS și FE 600mm f/4 GM OSS și sunt cel puțin la fel de clare ca altele pe care le-am folosit în trecut, dar semnificativ mai ușoare”, continuă Staffan, „și chiar și câteva sute de grame mai puțin pot duce la imagini mai clare atunci când țineți în mână ore în șir obiective lungi.” În cele din urmă, puterea fotografiei de a schimba mentalitățile și de a contesta ideile preconcepute este vitală pentru un proiect precum Living Side by Side, sunt de acord aceștia. „Valorile și atitudinile umane sunt foarte importante”, spune Magnus, "și știm că, după ce sunt încurajați puțin, majoritatea oamenilor pot deveni mândri de prădătorii lor emblematici.”

„Într-adevăr, este vorba mai degrabă despre gestionarea factorului uman decât despre gestionarea faunei sălbatice”, concluzionează Staffan. „Vrem ca oamenii să-și iubească moștenirea naturală. Nu există o soluție perfectă, dar există o cale către ceva mai bun. Trebuie doar să o vezi ca să înțelegi că este acolo.”