Atras pentru prima dată de coasta Pacificului din Columbia Britanică și de pădurea de pe Coasta Centrală și de nord, ca parte a unui proiect de conservare marină, fotograful Florent Nicolas s-a îndrăgostit de teritoriul Gitga'at First Nation și de rețeaua sa minunată de intrânduri și de golfuri cu păduri temperate. Este o relație durează de mult mai mult de un deceniu, cuprinzând opt călătorii care au durat între trei săptămâni și trei luni – și care au avut drept rezultat o carte superbă.

„Ajutam oamenii de știință care operează hidrofoane să înregistreze date acustice despre cetaceele (delfini și balene) din zonă, pentru a încerca să înțeleagă modul în care transportul maritim afectează mediul marin”, explică acesta „și monitorizam, de asemenea, activitatea balenelor cu cocoașă, a balenelor albastre și a orcilor care trăiesc în zonă. Misiunea mea a presupus niște fotografii pentru a identifica animalele pe măsură ce călătoreau, dar imaginile mele au evoluat semnificativ pe măsură ce am ajuns să cunosc zona de coastă.”

În acest peisaj cu plaje stâncoase, estuare cu nisip și văi mărginite de arbori, acesta și-a dezvoltat și relația cu populația indigenă Gitga'at.

„La început, era vorba în principal despre balene”, afirmă Florent, „dar când am cunoscut oamenii din populația indigenă First Nation și m-am împrietenit cu aceștia, mi-au făcut cunoștință cu teritoriul și cu valorile lor, apoi m-au dus să descopăr urșii și lupii de pe Insula Vancouver. În acest proiect, am vrut să aduc un omagiu acestora și modului în care coexistă cu lumea naturală. Simțind că fotografierea oamenilor înșiși este invazivă – iar portretul nefiind subiectul meu – am ales să o fac concentrându-mă pe animalele care sunt emblematice pentru aceștia: lupii, urșii și balenele.”

Când vine vorba de tehnica și de latura tehnică a filmării pentru acest proiect, cel mai important pentru Florent este să le acorde spațiu subiecților săi. „Întotdeauna trebuie să dau dovadă de respect”, afirmă acesta, „iar asta înseamnă să păstrez distanța. Când se realizează fotografii sau filme în safari în locuri precum Africa, se folosesc jeep-uri pentru a urmări animalele, însă pe litoral nu există așa ceva. S-ar putea să mergem într-un loc, dar apoi totul se rezumă la drumeții și la așteptare. Astfel, animalele înțeleg că nu suntem aici pentru a ne apropia și că nu trebuie să se teamă de noi.”

„A fi prezent este o mare parte a succesului”, continuă acesta „iar pentru a câștiga încrederea, nu mă ascund niciodată. Așteptarea poate însemna câteva zile sau, uneori, câteva săptămâni și în tot acest timp îți imaginezi un lup sau un urs intrând într-un cadru frumos. Și apoi, se ivește acel moment și este ca un cadou. Întâlnirea durează de obicei doar câteva minute. Doar de atât ai nevoie. Dar trebuie să fii pregătit.”

Deși a început proiectul folosind mai multe camere Sony Alpha cu montură A, cum ar fi Alpha 99 II, „în ultimele mele excursii în pădurea de-a lungul Coastei Centrale și de Nord am folosit Sony Alpha 7R IV”, afirmă Florent, „o cameră perfectă pentru acel mediu și pentru provocările acestuia. Este extrem de receptivă, durata de viață a bateriei este remarcabilă și deși plouă și este umed de cele mai multe ori, nu m-a dezamăgit niciodată. Aceste lucruri sunt deosebit de importante pentru mine, deoarece a fi pregătit înseamnă a avea camera instalată pe un trepied, pornită și expusă la intemperii ore în șir, chiar dacă adorm eu însumi!”

„O parte din pregătire presupune, de asemenea, să aibă toate setările necesare deja stabilite”, continuă acesta. „Fotografiez în mod manual complet, folosind EVF ca ghid pentru expunere și îmi place să folosesc ISO și în modul manual, asigurându-mă că am suficientă viteză de expunere pentru a surprinde mișcarea subiectului. Când ai așteptat zile întregi, vrei o fotografie clară, așa că a mea tinde să fie de cel puțin 1/800 de secunde.”

Deși folosește teleobiective lungi, cum ar fi FE 200-600 mm f/5,6-6,3 G OSS și o montură A mai veche de 300 mm f/2,8 G pe Alpha 7R IV prin intermediul unui adaptor LA-EA5, pentru a-și mări subiecții, lui Florent îi place să găsească un echilibru cu mediul lor. „Asta este foarte important pentru mine”, confirmă acesta, „deoarece spune mai eficient o poveste decât un simplu portret. Vreau să arăt habitatul și relația animalelor cu acesta. De asemenea, deseori închid puțin diafragma, pentru a reduce neclaritatea și pentru a arăta mai mult contextul.”

Fotografii precum imaginea lui Florent cu jetul de apă emanat de o balenă, încadrată de pădurea din spate, spun această poveste într-un mod perfect. „Aceasta este compoziția perfectă pentru mine”, explică acesta, „deoarece arată modul în care mediul marin interacționează cu pădurea. Aproape că poți auzi sunetul jetului rezonând între copaci, iar legătura dintre elementele naturii este foarte clară. Acesta este scopul proiectului, iar atunci când se concretizează în acest mod, rezultatul este unul care aduce foarte multe satisfacții.”