Pentru fotograful de faună sălbatică Will Burrard Lucas, apăsarea declanșatorului de pe Sony Alpha 1 e doar o mică parte din ceea ce face pentru a-și surprinde fotografiile. În cadrul activității sale recente pentru Wildlife Conservation Society, a ajuns în Parcul Național Nouabalé-Ndoki din Congo. „Prin pădure se poate merge doar pe jos”, își amintește el, „e foarte densă. Este căldură și umezeală și sunt multe insecte care ciupesc.”

Călătoria pentru a fotografia fauna sălbatică precum gorilele de câmpie de vest și elefanții de pădure e o aventură epică în sine.

„Conduceam până la marginea pădurii pe trasee și stăteam în tabere de cercetare. Dar, pentru a ajunge la fauna sălbatică, a trebuit uneori să luăm o canoe și apoi să străbatem mai multe cărări prin pădure. Cea mai îndepărtată locație a fost la 20 km în mijlocul pădurii.”

Pădurea tropicală virgină nu a fost niciodată exploatată, creând un ecosistem perfect pentru o mare varietate de faună sălbatică, ascunsă sub coronamentul dens al pădurii.

Lucrând alături de cercetători, Will a călătorit pentru a vedea familii de gorile și a le documenta comportamentul, folosind Sony Alpha 1, un model de top din gamă, și obiectivul FE 400mm f/2.8 GM OSS, de care nu se desparte niciodată. Deși Will are de obicei obiectivele FE 24-70 f/2.8 GM II și FE 70-200 f/2.8 GM OSS II la îndemână, cel de 400 mm e cel pe care îl utilizează cel mai mult pentru gorile și elefanți. Folosirea unui obiectiv fix în locul unuia cu zoom poate părea o alegere ciudată, având în vedere natura imprevizibilă a animalelor, dar la baza acestei abordări se află nu numai motivații practice, ci și estetice.

„Cel mai important lucru sunt capacitățile în lumină scăzută ale camerei Sony Alpha 1 și ale obiectivului. Fotografierea la f/2,8 e de neprețuit într-un mediu foarte întunecat și sumbru. Diafragma rapidă f/2,8 îmi oferă acea treaptă sau lumină în plus care nu se obține cu un obiectiv cu zoom de 400 mm echivalent”, explică Will.

Diafragma f/2,8 oferă și o adâncime de câmp redusă, cu care Will se poate juca în imaginile sale. „Îmi place să pot controla vegetația care se vede în prim-plan și în fundal. Fotografierea cu diafragma larg deschisă îmi permite să izolez subiectul, să îl fac să iasă în evidență și să creez o conexiune între privitor și animal. Și, desigur, diafragma mai mare ajută la viteza și precizia focalizării.”

Deși un obiectiv de 400 mm pare lung pentru majoritatea oamenilor, acesta oferă o distanță de lucru relativ mică între Will și animalele sălbatice pe care le poate întâlni.

„Poate fi periculos, dar ascult indicațiile ghizilor și ale cercetătorilor. Aceștia lucrează întotdeauna cu aceleași familii de gorile, astfel încât le cunosc și, la rândul lor, gorilele sunt obișnuite cu prezența cercetătorilor. Dar întotdeauna ascult indicațiile cercetătorilor. Un alt motiv pentru a păstra distanța e pentru siguranța faunei sălbatice. Există un risc ridicat de transmitere a bolilor între noi și gorile. E important să păstrezi o distanță de cel puțin 10 m din cauza acestui risc, așa că distanța focală de 400 mm e perfectă, fiind suficient de aproape pentru a surprinde fotografii excelente, dar suficient de departe pentru ca atât eu, cât și gorilele să fim în siguranță.”

Cu Sony Alpha 1, Will știe că poate surprinde tot ceea ce pădurea și locuitorii ei pot oferi. „E camera perfectă pentru faună sălbatică”, spune Will. „Are o viteză de 30 cadre/s dacă am vreodată nevoie. Are o rezoluție de 50,1 megapixeli, dacă am vreodată nevoie să decupez părți din imagini. Pot fotografia cu un obturator complet silențios pentru a nu deranja animalele. Dar cea mai utilă funcție pentru mine e focalizarea automată. Trebuie să focalizez automat în mod fiabil și precis chiar și în situațiile dificile în care încerc să focalizez prin spații foarte înguste în vegetație, adesea în condiții de lumină foarte scăzută. Capacitatea camerei de a funcționa în aceste situații dificile îmi ușurează munca enorm.”

Imaginile lui Will combină îndemânarea și perseverența. Will petrece ore întregi observând înainte de a face lunga călătorie înapoi în tabără, atunci când pădurea devine întunecată și periculoasă. Răsplata se află în momentele uimitoare pe care le surprinde; unul din acestea datorându-se unui copac căzut.

„Elefantul se adăpa dintr-un râu, iar lumina cădea prin locul în care căzuse un copac. Lumina se reflecta pe suprafața râului. Așa că era un fascicul de lumină incredibil, cu umbrele adânci ale pădurii în spate, iar apoi elefantul se întrezărea în lumina reflectată. Acel moment a fost neașteptat și atât de special. Ceva ce nu voi mai avea ocazia să văd niciodată.”