Nu am devenit un fotograf de natură peste noapte. Pentru un biolog cu experiență, fotografierea faunei sălbatice presupune multiple provocări. În primul rând, trebuie să mă documentez și să studiez toate informațiile disponibile despre acel animal. Apoi, trebuie să găsesc metode prin care să mă pot apropia de el fără să mă simtă. Și nu în ultimul rând, trebuie să fotografiez acel animal în mediul său natural și să transmit lumii întregi emoțiile acestor întâlniri speciale.

Dacă totul merge conform planului, o astfel de misiune poate dura doar zece zile, deși, uneori, să obțin fotografia de natură dorită poate lua ani întregi. De exemplu, proiectul meu de fotografiere a leopardului zăpezilor a început în 2017 și încă nu am obținut acea fotografie care să răsplătească eforturile mele. Nu sunt genul de persoană care renunță ușor, așa că plănuiesc să mă întorc în fiecare iarnă, până când voi reuși.

Planificare

Cercetarea reprezintă o bună parte din procesul de realizare a imaginilor pe care le public. Încep cu studierea acelei specii pentru că trebuie să îi cunosc habitatul, ce vânează, cum se comportă, dacă este protejată de lege sau nu și, nu în ultimul rând, trebuie să îmi pun întrebarea „de ce fotografiez această specie?”

Toate animalele sunt frumoase, însă atunci când aleg tema fotografiilor mele caut întotdeauna motivații speciale, cum ar fi animalele cu rol esențial în existența unui ecosistem, cele pe cale de dispariție sau necunoscute publicului larg.

Profesionalism pe teren

Zilele petrecute pe teren pot fi foarte lungi, dar, când vorbești de pasiune, nu stai să numeri orele. Similar altor genuri de fotografie, primele și ultimele ore ale zilei sunt ideale, nu doar datorită luminii excelente, ci și pentru că în acele momente animalele sunt mult mai active.

Pentru unele specii obișnuim să folosim ascunzători sau corturi, pentru a lăsa animalul să se apropie de noi, fără să ne simtă prezența. În cazul rinocerilor, camuflarea pe timp de noapte îți poate da fiori: mari și puternici, îi vezi cum se adapă la doar 2 - 3 metri de tine. Sunt esențiale liniștea, mișcările lente și, bineînțeles, obiectivele superangulare cu o deschidere foarte mare a diafragmei, cum ar fi cel de 12-24 mm f/2,8 GM sau de 16-35 mm f/2,8 GM.

Gheparzii, în schimb, mi s-au părut calmi și docili. Am reușit chiar să cobor din mașină și să mă întind pe jos la câțiva metri distanță de ei cu obiectivul G Master de 400 mm f/2,8. A fost fantastic!

Preferatul meu este obiectivul de 400 mm f/2,8 GM. Diafragma deschisă la f/2,8 îmi permite să utilizez la maximum cantitatea luminii disponibile și chiar să defocalizez fundalul. Dacă montez și un teleconvertor de 1,4x, obțin un obiectiv de 560 mm cu aceeași viteză de focalizare automată disponibilă pe camerele mele Sony. Atunci când trebuie, folosesc și modelul de 200-600 mm f/5,6-6,3 G OSS, un obiectiv excepțional și la un preț foarte bun.

Am folosit multe camere Sony, însă în ultimii ani sunt încântat de modelul Alpha 9. Am folosit recent și un Alpha 1, care îmi place datorită combinației dintre focalizarea automată de excepție și senzorul de înaltă rezoluție. Aceste camere m-au însoțit peste tot, de la jungla din Borneo până pe crestele înzăpezite din Himalaya, și nu m-au dezamăgit niciodată. Mai nou, am făcut loc în geanta mea și camerei Alpha 7 IV, de care mă voi folosi alături de Alpha 1.

Lumină și compoziție

În fotografie, lumina este totul, așa că e esențial să te trezești devreme. De obicei, cele mai bune momente sunt la răsărit și la apus, când soarele este jos pe cer. În general, lumina de la miezul zilei ar trebui evitată, deoarece soarele este prea intens, prea vertical iar subiectele sunt aplatizate, fără contururi.

Fotografiez cu cea mai largă diafragmă posibilă, de obicei f/2,8 sau f/4. Prin această setare obțin un fundal reușit și o viteză a obturatorului suficient de rapidă pentru a urmări cu succes un subiect în mișcare.

În sfârșit, tot timpul hotărăsc unde să mă așez față de lumină în funcție de subiect. Uneori, fotografiez cu lumina căzând din spatele meu, îndreptată direct către animal. Alteori, vreau ca lumina soarelui să vină din spatele subiectului, tehnică de fotografiere prin care animalul va fi proiectat ca o siluetă. Deși este posibil ca unii fotografi să nu fie de acord cu mine, o zi înnorată poate crea perspective interesante. Norii sunt blende uriașe care fac posibilă fotografia în miezul zilei, fără un soare puternic. Tot norii și același cer înnorat pot adăuga fotografiilor un efect grafic inedit.