Mă numesc Nikola Krstić și sunt regizor de peste 11 ani. În acest timp, am filmat pe aproape toate continentele, de la reclame și filme de turism până la documentare și proiecte creative de scurtmetraj. Pentru mine, realizarea de filme a însemnat, de la bun început, căutarea neobosită a poveștilor în locuri neașteptate, acolo unde natura, cultura și legăturile dintre oameni se întâlnesc și se împletesc pentru a crea ceva de neuitat. Asta m-a atras în Kârgâzstan. Este o țară la care nu mulți oameni se gândesc atunci când plănuiesc o călătorie, dar tocmai de aceea am vrut să merg acolo. Îndepărtat, neîmblânzit și păstrând tradiții încă vii, a părut locul ideal pentru o aventură.
Viziune creativă și inspirațieScânteia din spatele acestui scurtmetraj a fost ideea de a explora un loc care încă oferă o senzație de mister. Kârgâzstanul este dominat de munți sălbatici, văi ascunse și familii de nomazi care păstrează același mod de viață de generații. Am vrut să surprindem acel ritm ancestral al vieții și să-l împărtășim într-un mod cinematografic, testând în același timp limitele unei configurații de filmare compacte. Povestea a evoluat natural. La început, am încercat doar să documentăm viața nomadă. Dar pe măsură ce călătoream, provocări neașteptate au modelat narațiunea: ne-am blocat în noroi înainte de o filmare la apus cu vânătorii cu vulturi dresați, mașinile s-au defectat la 3.000 de metri altitudine, am fost surprinși de furtuni apărute din senin, care au transformat drumurile în râuri. În loc de obstacole, acestea au devenit parte a poveștii. Și, desigur, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără echipa mea mică, dar dedicată. Filmarea în locuri atât de îndepărtate nu se poate face de unul singur, este nevoie de o întreagă echipă. Am avut noroc să-i am alături pe Alen Tkalcec și pe ceilalți din echipă. Camera în sine a influențat modul în care am lucrat. Știind că am camera Sony FX2 alături mi-a dat încredere pentru a aborda filmul într-un mod simplu: echipă mică, echipament minim și libertatea de a improviza. Cea mai mare provocare? Imprevizibilitatea. Două săptămâni la munte însemna că nu aveam nicio plasă de siguranță, dacă ceva se strica, trebuia să-l reparăm sau să găsim o soluție locală. Aici FX2 și-a dovedit cu adevărat valoarea. Fiabilă, versatilă și suficient de ușoară pentru a fi transportată peste tot, ne-a ajutat să continuăm filmările, indiferent de greutățile prin care am trecut.Lucrul cu Sony FX2Ce am observat la FX2 imediat ce am avut ocazia să o țin în mână a fost dimensiunea ei. Este compactă și cu greutate redusă, dar are totuși „ADN-ul” complet al Cinema Line. Această combinație a fost perfectă pentru Kârgâzstan, unde am petrecut ore întregi mergând cu echipamentul în spate și am trecut constant de la scene planificate la cadre cu acțiune intensă filmate rapid. Un alt avantaj uriaș a fost că FX2 mi-a dat senzația că este un adevărat instrument 2 în 1, cameră cinematografică și corp foto în același timp. Nu a fost nevoie să car o cameră suplimentară doar pentru fotografii. Am putut să filmez materiale video profesionale, dar și să fac fotografii de înaltă rezoluție cu un singur corp, și astfel echipamentul meu a fost mai ușor, mai simplu și mult mai eficient. Caracteristici precum stabilizarea activă dinamică mi-au permis să filmez cu camera în mână atunci când nu aveam posibilitatea de a instala un trepied sau un cardan. Iar Dual Base ISO a jucat un rol esențial în timpul filmărilor nocturne, cum ar fi atunci când am filmat muzicieni locali care cântau în jurul unui uriaș foc de tabără în mijlocul munților. Am apreciat și cât de ușoară a fost trecerea de la fotografie la material video. Cu senzorul său de 33 de megapixeli și cu butonul dedicat fotografiilor/filmelor, am putut surprinde imagini de înaltă rezoluție ori de câte ori am avut nevoie, fără a întrerupe procesul de filmare. În plus, mai este și modul Super 35. Aceasta este una dintre cele mai subestimate caracteristici. Cu un obiectiv precum FE 24-70mm f/2.8 GM II, fotografiezi dintr-o dată cu raza de acțiune echivalentă cu cea a unui obiectiv de 105 mm, fără a sacrifica deloc calitatea. Această flexibilitate a fost extraordinară pentru filmările în stil documentar. La început, nu eram deloc convins că această cameră cinematografică compactă ar putea face față unei filmări atât de solicitante. Până la sfârșitul călătoriei, mi-am dat seama că FX2 m-a cucerit atât de mult, încât a devenit camera mea preferată.
Abordare tehnică și cinematograficăPentru acest proiect, am asociat FX2 cu o gamă de obiective Sony G și G Master, pentru a putea să abordăm orice situație:
Pentru audio, am folosit microfonul ECM-B1M, care a fost o soluție cu greutate redusă perfectă pentru a capta un sunet clar în mișcare. Acest echipament a făcut posibile cadre pe care nu le-aș fi putut realiza cu o altă configurație. De exemplu, prim-planurile cu camera în mână cu oameni din piața de animale Karakol mi s-au părut naturale, deoarece FX2 nu este intimidant, iar localnicii au râs cu noi, chiar și în timp ce încărcau capre în spatele unei mașini. Și când Alen s-a oferit voluntar să participe la un meci de lupte călare Kok Boru, stabilizarea și raza de acțiune a Super 35 au făcut ca materialul filmat să pară că suntem chiar în mijlocul acțiunii. Calitatea imaginii și știința cromatică de la Sony ne-au oferit o bază cinematografică solidă. Chiar și în condiții dure, la altitudine mare, cu lumină solară puternică sau umbre adânci, fișierele conțineau detalii și interval dinamic incredibile.Artă și publicCeea ce sper ca publicul să înțeleagă din acest film este cât de multă frumusețe și tradiție există încă în locuri la care rareori ne gândim. Kârgâzstanul este sălbatic, provocator și uneori neiertător, dar asta îl face plin de inspirație. De asemenea, sper să le arate creatorilor aspiranți că nu ai nevoie de echipe mari sau de echipamente grele pentru a spune povești pline de înțeles. Sony FX2 demonstrează că poți să te rezumi la o configurație compactă, să te adaptezi la orice situație și în același timp să oferi rezultate de calitate profesională. Pentru mine, acestea sunt instrumentele care vor modela viitorul filmului independent și de scurtmetraj. Ne permit să fim agili, să călătorim mai ușor și să ne concentrăm pe creativitate și nu pe logistică. Sfatul meu pentru alți cineaști: nu vă fie teamă să experimentați cu echipamente noi. Testați-le în situații incomode. Nu veți descoperi doar ce poate face camera, ci și ce sunteți voi capabili să faceți atunci când instrumentele vă lasă să vă concentrați asupra poveștii.
Gânduri în încheierePrivind în urmă, Kârgâzstan a fost unul dintre cele mai grele și mai pline de satisfacții proiecte pe care le-am făcut vreodată. Trei săptămâni au părut două luni întregi, pline de provocări, surprize și momente de neuitat. În tot acest timp, FX2 a fost întotdeauna aproape de mine. Dar, mai presus de echipamente au fost oamenii cu care am călătorit. Alături de Alen Tkalcec și de ceilalți membri ai echipei, experiența a fost de neuitat. Au trecut prin aceleași provocări ca mine, au râs și au fost frustrați ca și mine, și împreună am făcut ca povestea să prindă viață. Totul a început ca un experiment, dar s-a încheiat cu o cameră pe care nu am mai vrut să o las din mână. Și pentru mine, acesta este cel mai bun compliment pe care îl pot oferi.
Mulțumiri speciale echipei:Nikola Krstic:https://www.instagram.com/nickrsticAlen Tkalcec: https://www.instagram.com/be_mesmerized/Stjepan Dolenec: https://www.instagram.com/be_mesmerized/ Puteți urmări aici materialul video complet al lui Nikola.