„În mod normal, când realizezi portrete, ai timp. Poți avea o jumătate de oră sau mai mult, poate începi cu o cafea, iar în timp, tu și subiectul înnodați o legătură și ajungeți să aveți încredere unul în altul. Iar asta duce la portrete reușite, acele momente ale legăturii.”
Prin urmare, recentul proiect al lui Brendan, „One-minute Portraits” (Portrete la minut), a relevat câteva aspecte interesante. „Da”, râde Brendan, „proiectul a fost o provocare uriașă, mai ales că presupunea alegerea la întâmplare a unor necunoscuți din mulțime, la evenimentele la care participam. Dar îmi plac provocările, deoarece, ca fotograf, de fiecare dată trebuie să-ți stabilești ținte înalte.”
Scopul proiectului, spune Brendan, a fost de a arăta oamenilor că pot obține un portret superb în doar un minut, „cât timp există încredere. Încrederea dintre fotograf și subiect. Dar și încrederea dintre fotograf și cameră.”
Este un amestec, spune el, care i-a permis să creeze o serie impresionantă de portrete monocrome. El crede că oricine poate face acest lucru dacă are abilitățile și instrumentele necesare. „Am vrut să le arăt oamenilor că poți face acest lucru în fotografia de stradă sau oriunde”, explică el, „pentru că o mulțime de fotografi se tem să abordeze oamenii pentru a le cere să-i fotografieze”.
„Încrederea se construiește”, continuă Brendan, „prin felul în care privim oamenii și vorbim cu ei. Deci, chiar și într-o situație ca aceste evenimente unde se creează aglomerație, cu 200 sau 300 de oameni, am încercat să creez un spațiu doar pentru mine și subiectul meu. Am rugat subiectele să nu se uite la mulțime, ci doar la mine, ca și când ar fi fost vorba despre o sesiune unu la unu și nu mai era nimeni de față. Astfel, oamenii lasă deoparte emoțiile și ajungem să lucrăm împreună, ca fotograf și subiect, într-un proiect care ne privește doar pe noi.”
Prin urmare, cum reușește Brendan să concretizeze legătura cu subiectul său într-un timp atât de scurt? „Ei bine”, spune Brendan, „le cer să se uite la obiectiv, după care încerc să găsesc încadrarea perfectă. Este foarte important”, ne spune el, „deoarece aspectul este foarte diferit decât atunci când cineva pur și simplu privește spre cameră. Oamenii par mai concentrați, de parcă tocmai au purtat o conversație. Acest lucru reflectă acea legătură care ajută imaginea să iasă în evidență.”
Având la dispoziție un singur minut, care trece cât ai clipi, era obligatoriu ca Brendan să știe că aparatul său α7R III-ul va surprinde perfect legăturile create pe loc. Cel mai important aspect? „Claritatea”, spune el. „Cu funcția de focalizare automată a ochilor de la Sony, știu că nu trebuie să-mi fac griji cu privire la focalizarea ochilor. Este întotdeauna precisă, chiar și atunci când diafragma este larg deschisă. Înainte să descopăr această funcție, exista întotdeauna riscul ca, în acel moment special, focalizarea să fie pe pleoapă sau pe sprânceană, așa că apărea îngrijorarea: „dețin cu adevărat controlul?”
Dar acum? „Știu că pot lucra cu subiectele”, spune Brendan, „și că pot păstra contactul cu ele. Știu că nu trebuie să-mi fac niciodată griji în legătură cu camera, care este pur și simplu o prelungire a gândirii mele creative. Acesta este cel mai important lucru, mai ales dacă am la dispoziție doar un minut pentru a realiza fotografia. Și, din nou, totul se reduce la încredere, încrederea în camera mea. Lucrez cu α7R III, deoarece tehnologia îmi permite să-mi pun în valoare stilul personal.”
Fiindcă lucrează atât de rapid și folosește o configurație simplă a blițului, Brendan a pus la lucru și funcțiile TTL ale aparatului α7R III, ca o completare la modul său obișnuit de lucru. „Sunt un tip de modă veche”, explică el, „așa că în studio îmi place să lucrez cu un luxmetru. Totuși, atunci când timpul nu-mi permite, funcțiile TTL îmi sunt foarte utile. Astfel, prima fotografie este întotdeauna TTL, după care schimb aceste setări la Manual pentru a avea control complet. Pentru mine este un fel de hibrid: am un punct de plecare excelent, de unde pot duce fotografiile la un nivel superior.”
Brendan spune că ultimul schimb de încredere este cel cu privitorul, atunci când îi ceri să creadă și să urmărească o serie de imagini care ar putea să fie realizate la mii de kilometri distanță și cu multe luni în urmă. Într-un proiect precum cel cu portretele sale la minut, succesul s-a bazat pe consecvența fotografiilor.
„A fost o provocare”, recunoaște el, „Aceea de a realiza o iluminare uniformă, de a încadra și a focaliza locații și subiecte diverse, dar folosirea unei configurații de bliț consecvente și fotografierea cu obiectivul GM de FE 85 mm, f/1,4 au fost cu adevărat utile. Mi-a plăcut să fotografiez aceste imagini cu obiectivul de 85 mm larg deschis și, să fiu sincer, acest obiectiv mă impresionează de fiecare dată. Este ideal pentru portrete și este încă un motiv pentru care pot avea încredere că echipamentul meu va face față situației.”
„Intr-o zi voi realiza portretul perfect, unul care captează emoția la maxim”. Acesta este motivul pentru care în fiecare zi ridic ștacheta fotografiilor mele.”
