Pentru Jan Tichy, fotografia stradală este o pasiune, o sursă de expresie artistică și mai mult decât atât. Este ca o tabără de antrenament.
Oricine și-a încercat mâna la fotografia stradală simte asta: este un stil solicitant. Munca poate fi grea, provocatoare, extenuantă și extrem de palpitantă. După ce fotografiezi strada... te schimbi. Jan spune că toate aceste experiențe îl transformă într-un fotograf mai bun, pe stradă și în orice alte situații.
„Există atât de multe abilități deosebite pe care le poți învăța din fotografia stradală”, explică Jan. „Felul în care înveți să controlezi camera mai repede și modul în care începi să vezi lucrurile. Cel mai important, totuși, este modul în care înveți să reacționezi: devii mai rapid și începi să capturezi din ce în ce mai multe momente extraordinare într-o fracțiune de secundă. Poți folosi toate aceste abilități pentru portrete, nunți sau pentru orice eveniment în care ai de-a face cu oameni.”
„Ca fotograf de stradă, vreau să rămân nevăzut, neobservat ... Nu vreau să periclitez momentul perfect prin prezența mea. Același lucru se întâmplă acum, când fotografiez o nuntă. În ambele cazuri, observ că oamenii se comportă mai natural atunci când nu știu că sunt acolo. Reacțiile naturale sunt scopul meu. Unii fotografi de stradă se bucură să facă parte din imagine; le place să provoace o reacție, dar eu vreau să fiu invizibil.”
Mai presus de orice, tabăra de antrenament pe stradă, spune Jan, este la îndemână ori de câte ori aveți nevoie de ea: „Puteți fotografia pe stradă oriunde și oricând. Și creează dependență: începe să-ți placă și îți petreci cât mai mult timp liber practicând acest stil de fotografiere.” Acest lucru ne aduce la una dintre cele mai importante reguli ale taberei de antrenament de stradă; trebuie să ai întotdeauna o cameră cu tine. Pentru că fotografia de stradă se bazează pe oportunitate, Jan poartă tot timpul o cameră cu el, fie că este vorba despre Sony α9 sau RX1. „Tot ce fotografiez pe stradă are la bază o oportunitate. Tot. Și există întotdeauna ceva de fotografiat, chiar dacă pur și simplu aștept un autobuz sau un tramvai. Ai o singură șansă. Nu poți repeta scena. Vă garantez că, dacă îmi las camera foto acasă o zi, voi vedea cel mai uimitor lucru și voi regreta! ”
Prin urmare, care sunt tehnicile care îl ajută să fotografieze pe nevăzute? Pe de o parte, are legătură cu modul de abordare, spune el, iar pe de altă parte, mă ajută tehnologia. „De fapt, unul dintre cele mai utile lucruri este ecranul rabatabil, care mă ajută să fotografiez de la nivelul taliei. Atunci oamenii nu își dau seama că fotografiez, iar dacă nu își dau seama, se comportă mai natural. Când realizezi compoziția în acest fel, oamenii au impresia că ajustezi camera sau că răsfoiești fotografiile, dar de fapt, tu poți să îi fotografiezi în orice moment. Tehnica de fotografiere de la nivelul taliei este extrem de importantă pentru stilul meu.”
Este, de asemenea, un avantaj, spune Jan, pentru a fotografia în locuri aglomerate și la ore de vârf, unde poți găsi nu numai un număr mai mare de subiecți, ci și oameni care sunt prea distrași să se concentreze asupra prezenței tale. De asemenea, Jan preferă să lucreze în locuri frecventate de turiști, „când toată lumea are o camera în mână.”
Un alt mod de a evita atenția și de a realiza fotografii de stradă captivante este să găsiți o compoziție sau o lumină favorabilă și să așteptați ca subiecții să intre în scenă. Jan face adesea acest lucru, considerând că este o modalitate mai eficientă de a surprinde un moment decât varianta de a „vâna” subiecți. „Cel mai complicat lucru la fotografia stradală este surprinderea unui moment de excepție; pentru că nu știi când sau unde va avea loc. Uneori ai noroc, dar mie îmi place să găsesc o compoziție ideală și să aștept. Ar putea fi un cadru extraordinar sau o reflexie... atunci aștept ca oamenii să se plimbe prin cadru, să interacționeze și să se întâmple ceva. Oamenii cred că îți strică fotografia și își cer scuze, ceea ce este foarte bine, pentru că înseamnă că nu-și dau seama că sunt, de fapt, subiecții tăi!” El își instalează camera într-un anumit fel, asigurându-se că totul cât mai simplu, astfel încât să nu irosească timp și energie pentru realizarea setărilor când ar putea observa și fotografia ceva extraordinar. „Astfel, pot să reacționez mai repede”, spune el. Continuând, „Știu unii fotografi care vor tot timpul să schimbe setări, de exemplu, modurile de măsurare, în funcție de ceea ce fotografiază. Dar pe mine acest lucru m-ar încetini. În plus, există un risc mai mare de a greși. Am grijă ca totul să fie neutru, standard, ca să pot lucra cu o singură mână.”
„Fotografiez acordând prioritate timpului de expunere, dar folosesc setarea ISO automată. Este o funcție atât de utilă, deoarece selectează cea mai mare viteză de declanșare pe care o poți menține pe baza celei mai ridicate valori ISO pe care vrei să o folosești. Am setat ISO la 1/500 sec. astfel încât sensibilitatea nu scade sub această valoare, iar aceste camere gestionează uimitor zgomotul. Pot trece de la condiții de soare strălucitor la umbră știind că aparatul se va adapta.”
În ceea ce privește focalizarea, Jan folosește focalizarea automată continuă cu cel mai mic punct de focalizare automată posibil, pe care îl deplasează după cum are nevoie. Dar el se bazează și pe funcția de focalizare automată a ochilor oferită de aparatul α9, „mai ales când nu pot verifica focalizarea pe ecran. Cu cât zona este mai largă, cu atât există mai multe posibilități de eroare, așa că aș alege o zonă chiar mai mică dacă aș putea! Iar eu fotografiez doar cadre unice, nu la rafale de 20 cps. Acest lucru mă ajută să mă concentrez asupra unui moment specific.”
Dar există cazuri în care nevoia de a surprinde momentul perfect are prioritate față de aspectele tehnice ale clarității? „Da, când există un moment sau o emoție de excepție, închid ochii și spun „nu este perfect, dar voi face fotografia pentru că este un moment veritabil”. Ca în imaginea cu femeile care traversează strada: sunt aproape în totalitate neclare, dar am păstrat fotografia pentru că emana energie, chiar dacă nu avea atât de multă claritate. Claritatea este importantă, trebuie să știi cum să o obții, dar nu este singurul element care contează la o imagine de stradă, ci doar un factor care adăugă valoare. Fiecare imagine este compusă din straturi: lumina, focalizarea, compoziția, povestea... cu cât reușești să aduni mai multe dintre aceste straturi, cu atât fotografia devine din ce în ce mai bună.”
„Fotografia mi-a oferit cel mai de preț dar. Acela de a vedea lumea dintr-o perspectivă unică... Există atât de multă frumusețe și magie în jurul nostru care merită să fie capturată. Continuați să le căutați și fiți întotdeauna gata să le surprindeți...”
