Arderea barierelor

Dacă Luigi Baldelli ar trebui să aleagă o fotografie care să subsumeze proiectul său cu arzătoarele de cărbune din Calabria, Italia... ei bine, nu ar putea. „În opinia mea”, explică el, „o singură fotografie nu poate ilustra complexitatea situației. Cel mai bun mod de a descrie această situație este printr-o colecție diversă de fotografii.”

Diversitatea fotografiilor este cea care asigură succesul unui proiect, iar colecția de imagini încheagă povestea pentru a arăta „un pic din tot - munca lucrătorilor, efortul lor, fumul și dificultatea acestui mediu.”

Proiectul său în regiunea Calabria a început în mai 2019. Luigi a fost atras de ideea de a documenta munca în furnalele de cărbune pentru că este o meserie cu rădăcini străvechi, transmisă de la tată în fiu, îndeosebi în regiunea Calabria.

A abordat Luigi acest proiect în același mod în care a fotografiat alte comunități de-a lungul prodigioasei sale cariere de reportaj? „Într-un fel, da”, ne spune el, „însă fiecare poveste și subiect sunt diferite, așa că este important să fim întotdeauna pregătiți și deschiși. A trebuit să găsesc cele mai bune momente pentru a-mi face treaba și pentru a ține pasul cu muncitorii, pentru a mă asigura că nu există niciun inconvenient pentru ei.”

Grație capacității sale de a deveni una cu subiectele sale, Luigi a fost bine primit. „Sunt oameni foarte amabili și prietenoși”, explică el, „și mi-au acceptat prezența, mi-au oferit detalii despre munca lor, mi-au spus poveștile lor și m-au invitat să iau masa cu ei. Când există un nivel de acceptare, încredere și prietenie ca acesta, este ușor să fotografiezi, dar cel mai important lucru este respectul pentru subiectul tău și pentru povestea sa. Am învățat acest lucru de-a lungul carierei mele, iar acest mod de a lucra mă ajută cu adevărat să sap adânc în poveștile oamenilor.”

Un fotoreporter profesionist de peste trei decenii, Luigi știe totul despre ce trebuie să poată face o cameră, dar și despre ce nu ar trebui să facă. „O cameră bună pentru reportaje”, spune el, „trebuie să fie fiabilă, ușor de manevrat și să simplifice partea tehnică a proiectului. Aceste lucruri îmi permit să mă concentrez doar asupra imaginii și asupra a ceea ce văd prin obiectiv. α7R III este fiabil, discret și ușor, dar și profesional, iar toate aceste calități îmi permit cu adevărat să mă concentrez asupra imaginilor. Fotografierea devine un reflex, nu ceva la care trebuie să te gândești prea mult.”

În mediile solicitante, cum este cel din proiectul de documentare a muncitorilor din furnale, punctele forte ale aparatului α7R III au făcut ca munca lui Luigi să fie mult mai ușoară. De exemplu, funcția de focalizare automată avansată a camerei și performanța ISO înaltă l-au ajutat să obțină imagini clare atât pentru a realiza portrete intime ale muncitorilor, cât și pentru a documenta munca acestora în timp ce trec neîncetat prin nori de cenușă și fum.

Pentru acest proiect, Luigi a folosit obiectivul ZA OSS cu FE de 24-70 mm, f/4 pe aparatul său α7R III, obținând o combinație despre care spune că „mi-a permis să fac față tuturor situațiilor.” Totul, de la fotografii largi cu siluete ale furnalelor reflectate pe fum, până la portrete izbitoare cu bărbați acoperiți cu cenușă, a fost fotografiat cu același obiectiv, ceea ce înseamnă că Luigi poate lucra rapid și poate reacționa la momentul oportun. Faptul că folosește un singur obiectiv înseamnă și că nu există riscul de a fi nevoie să schimbe obiectivele în prezența fumului. Mai mult, Luigi ne spune că a păstrat o valoare ISO constantă de 2000, care îi permite să lucreze cu viteze mai mari ale obturatorului și cu diafragme mai mici, care să ilustreze în cel mai frumos mod acest mediu în care predomină murdăria.

În concluzie, s-a încheiat proiectul lui Luigi? „Nu”, zâmbește el, „mi-ar plăcea să mă întorc în toamnă și să încerc să găsesc o lumină diferită și un mediu forestier diferit. Beneficiul unui proiect pe termen lung este că de fiecare dată poți descoperi lucruri noi, poate lucruri neașteptate, și să cunoști tot mai bine povestea.”

Dar, pe lângă dorința de a descoperi lucruri noi, relațiile pe care le-a construit pe durata proiectului au o influență asupra necesității sale de a se întoarce în timp? „Absolut!” Râde el. „Cu cât petrec mai mult timp la un proiect, cu atât cresc nivelul de încredere față de subiect sau subiecte și găsesc imaginile care sunt importante pentru a relata cât mai exact povestea. Pentru a găsi latura umană, emoția, pasiunea, intimitatea, atmosfera și istoria, trebuie să aloci timp și să te cufunzi în reportaj. Nu vreau să mă opresc la suprafață, pentru că știu că mereu pot găsi mai multă substanță.”