All That Moves Around Music (Tot ce mișcă în jurul muzicii)

Maaike Ronhaar a fost întotdeauna pasionată de muzică și mergea frecvent la concerte și festivaluri, despre care ne spune că o făceau să trăiască un sentiment magic. Dar ceea ce ea nu a realizat până când nu a început să se documenteze despre muzicieni, a fost cât de multă muncă și timp investesc artiștii în muzica lor. „Este acea pasiune pe care încerc să o surprind în imaginile mele”, spune ea.

Activitatea lui Maaike în domeniul fotografiei muzicale se concentrează pe pasiunea și intimitatea din spatele scenei, care pot fi găsite doar urmând o trupă în turneu. Când te alături unei trupe într-un turneu, spune ea entuziasmată, poți „deveni o parte a echipei" și te poți „integra perfect în peisaj”, ceea ce este perfect pentru definitivarea stilului ei de imagini.

Pentru a captura aceste momente, camera ei preferată este α7R III, însă nu uită de camera sa de încredere, α7S II, pe care încă o folosește ocazional pentru fotografierea cu valori ISO foarte înalte, în condiții de lumină extrem de scăzută, și care i-a fost mereu alături de-a lungul anilor.

În ceea ce privește seria ei, „All That Moves Around Music” (Tot ce mișcă în jurul muzicii), imaginile documentare cu interpreți ale lui Maaike reprezintă piesa centrală. „Am ales acest titlu fiindcă am vrut să subliniez că pe scenă nu se află doar interpretul, iar muzica înseamnă mai mult decât își dau seama oamenii”, explică ea.

În timp ce unii se concentrează pe energia și adrenalina de pe scenă, pe Maaike o interesează cel mai mult momentele în care trupa este în afara scenei; „Încerc mereu să surprind momente de intimitate. Am o imagine în care Tyler Bryant stă întins pe o canapea cu chitara sa. Înainte de spectacole, după spectacole, are mereu chitara în mână, cântă sau înregistrează. În această imagine este într-adevăr în lumea sa. Este un moment foarte intim, cu el și cu propriile lui gânduri. Pentru mine, acesta este un moment magic.”

Pentru a obține imagini naturale care să ofere o veritabilă senzație de intimitate, Maaike explică importanța capacității ei de a fuziona cu trupa în timpul unui turneu. De fapt, spune ea, ca fotograf, este important să fii invizibil. Din clipa în care pătrunzi în autocarul trupei, te afli în casa lor. Ea explică: „Nu este despre tine, ca persoană sau fotograf. Este vorba doar despre trupă, iar tu trebuie să încerci să devii una cu peisajul.” Un exemplu al acestei stări de fapt poate fi observat în această imagine surprinsă în spatele scenei cu Dennis Duijnhouwer, „acordându-și un moment de liniște pe hol”, înainte de marele său spectacol.

Când ne gândim la o trupă în spatele scenei sau în autocarul de turneu, de obicei, ne imaginăm valuri de alcool și petreceri până dimineața, dar Maaike explică faptul că pentru cele mai multe trupe realitatea este cu totul alta. Muzicienii sunt oameni și, la fel ca ceilalți, sunt afectați de stres, epuizare și boli, dar, cum se spune, spectacolul trebuie să continue.

„Una dintre imaginile mele îl înfățișează pe Tyler Bryant după un spectacol. Era foarte afectat de gripă. S-a capacitat pentru spectacol, iar după aceea nu i-a mai rămas nimic de făcut decât să se prăbușească literalmente pe canapea, atât de bolnav era. Vreau să ilustrez prin imaginile mele partea umană și munca grea pe care acești băieți o depun pentru ca spectacolele să fie magice pentru spectatori”.

Ca orice alt stil de fotografiere, poziționarea în locul potrivit la momentul potrivit este esențială pentru a obține cele mai bune imagini documentare și, desigur, este foarte important să aveți tot timpul o cameră cu dvs. Pentru Maaike, camera foto preferată este Sony α7R III, pe care deseori o folosește împreună cu obiectivul Zeiss de 35 mm, f/1,4. Această combinație este ușoară și suficient de compactă pentru a fi transportată oriunde și are unele caracteristici, precum un obturator silențios, care îi permit să fotografieze cât mai discret. În ceea ce privește calitatea imaginii, senzorul cu rezoluție de 42,4 megapixeli și intervalul dinamic ridicat îi oferă lui Maaike flexibilitate în etapa de editare a imaginilor.

Interesant este faptul că Maaike configurează aparatul α7R III pentru fotografierea alb-negru. „Când mă uit la o imagine alb-negru pe ecran sau în vizor, chiar îmi amintesc toate spectacolele pe care le-am fotografiat, în alb-negru. Ceea ce este cu adevărat amuzant este faptul că, pentru că fotografiez în format RAW, abia în etapa de post-procesare văd fotografiile în culori pentru prima dată.”

”Sunt uneori surprinsă de culori”, continuă ea, „dar le voi edita mereu în alb și negru, cu excepția cazurilor în care culoarea adaugă ceva semnificativ la fotografie.” Pentru Maaike, imaginile alb-negru exprimă mai multe decât cele color. Ea explică faptul că, dacă fotografiați o imagine în culori, culorile completează imaginea. Însă, atunci când fotografiați în alb și negru, imaginea exprimă mai puternic energia nedisimulată și emoția din momentul respectiv.

Surprinderea acelor momente departe de strălucirea luminilor scenei este importantă pentru Maaike. O parte din motivul filmării în stil documentar, precum și fotografierii interpreților, este de a da contur și finalitate unei povești.

„Muzica live și fotografierea în stil documentar sunt două lucruri diferite, care presupun o abordare complet diferită, dar îmi place să le fac pe amândouă. Îmi place să urmez o trupă și întregul proces din jurul ei. Dacă fotografiezi atât spectacolul de pe scenă, cât și imaginile documentare, poți spune întreaga poveste a trupei, iar acest lucru este exact ce-mi doresc. Încerc să transmit oamenilor cât de mult înseamnă muzica pentru artist și sper că prin imaginile mele spun oamenilor ceea ce înseamnă muzica pentru mine și pentru trupele cu care lucrez.”