„Totul a început cu o solicitare din partea clientului ca imaginea să prezinte toate ingredientele hamburgerului, pentru a arăta că totul este natural și proaspăt.”
Acea simplă solicitare a dat naștere unei idei în mintea fotografului Pablo Gil; ce alt mod mai bun de a arăta întregul conținut al unui hamburger decât separarea tuturor ingredientelor, care să plutească prin aer?
A fost o viziune dramatică pentru o biată imagine a unui hamburger, dar în domeniul extrem de competitiv al fotografiei culinare, imaginația face ca lucrările să iasă în evidență.
„În general, doresc să transmit ceva privitorului în fotografiile mele. Acestea nu sunt doar niște simple cadre, ci o întreagă poveste. Încerc să creez un aspect, folosind compoziția și lumina, care vă dă senzația că alimentul respectiv este personajul principal al poveștii. Nu este doar un simplu subiect sau recuzită, ci este eroul.”
Ceea ce a început cu un hamburger a dus recent la realizarea unui al doilea set de imagini care fac publicitate unei game de băuturi, folosind aceeași tehnică. Totuși, pe lângă problema levitării alimentelor, lichidul aflat în mișcare trebuia surprins în poziția perfectă. Deși multă lume crede că lichidul nu este altceva decât un efect generat pe computer, acesta este real și fotografiat 100% cu aparatul foto, printr-un proces foarte îndelungat și laborios.
„Crearea imaginii este o poveste a repetiției. Întâi creăm o schiță a imaginii finale, inclusiv mișcarea lichidului din paharul care pare că se mișcă. Apoi realizăm poate 100-150 de imagini, mișcând paharul pentru a imita unghiul de cădere. Dorim să imităm unghiurile de cădere, așa că repetăm căderea la un unghi cât mai apropiat de unghiul final. Repetăm de câte ori este necesar, facem ca formele lichidului să pară cât mai reale, dar, desigur, este vorba despre lichid, așa că totul este complet aleatoriu. Continuăm să mișcăm paharul și să fotografiem până când obținem căderea și mișcările lichidului exact așa cum le dorim.”
Toate imaginile lui Pablo sunt realizate cu Sony α7R III. „Aparatul foto mă ajută în multe feluri. Deoarece deseori trebuie să realizez multe imagini în diverse unghiuri, am nevoie de un aparat foto foarte ușor, pe care să îl pot ține în mână mult timp. De asemenea, ecranul rabatabil este extraordinar, deoarece îmi permite să fotografiez confortabil din unghiuri de sus, privind în jos către aliment. Ce m-a atras în primul rând la acest aparat foto au fost culorile fantastice și intervalul dinamic. Astfel, alimentele arată extraordinar și aparatul îmi dă flexibilitatea necesară pentru editare în postproducție”.
Pentru a crea efectul de levitare, Pablo și asistenta sa, Monica Sanz, atârnă obiectele de un cadru pentru a le așeza în poziția perfectă în fața fundalului.
„Fundalul este extrem de important, este a treia parte a poveștii. Acesta creează mediul pentru fotografie. Spune privitorului dacă este vorba despre o fotografie modernistă, o imagine clasică sau una rustică, încadrează totul, atât la propriu, cât și la figurat”, spune Pablo.
Fundalurile sunt atât de importante pentru Pablo, încât el și asistenta său le realizează manual de fiecare dată, pentru ca el să poată obține exact ce este necesar pentru imagine. „Folosim lemn, material textil, plastic, carton, tot ce avem nevoie pentru a realiza fundalul potrivit pentru fiecare imagine”.
El continuă să explice importanța kitului său, „obiectivele sunt importante la fotografia culinară, deoarece alimentele nu pot apărea deformate sau distorsionate. Din acest motiv, nu folosesc obiective în unghi larg. Am folosit obiectivul macro Sony de 90 mm la f/2,8, a fost preferatul meu timp de mulți ani. Totuși, recent am început să folosesc obiectivul de 100 mm STF la f/2,8. Efectul bokeh este incredibil, pare atât de organic. Este noua mea jucărie, obiectivul meu preferat”!
Deși imaginea poate fi modificată în etapa de postproducție, este esențial ca lumina să fie perfectă când realizezi imaginea. Ca în cazul multor fotografii culinare, lumina este destul de simplă în seria de imagini Levitation (Levitație). Un softbox mare a fost folosit pentru a crea o lumină naturală blândă, iar un reflector în partea opusă a atenuat umbrele.
Combinația dintre lumină, dramatism, fundal și culoare creează o serie de imagini atât de bune încât pot fi mâncate sau, în acest caz, băute.
„O imagine nu minte niciodată, dar ale mele este posibil s-o facă”
