Întotdeauna am fost fascinat de natură și de vietăți, în special micile detalii care nu pot fi văzute cu ochiul liber. Ca fotograf specializat în animale sălbatice, unul dintre domeniile în care sunt specialist este cel al imaginilor la nivel macro extrem. Este un tip de fotografiere destul de dificil, care necesită multă hotărâre și răbdare, dar vreau să explic ce fac și cum o fac.
Măiestrie pe teren
Cea mai comună problemă este vremea. Sunt conștient întotdeauna de efectele vremii. Pentru fotografiile mele la nivel macro extrem, folosesc o tehnică numită focalizare combinată, care necesită realizarea mai multor imagini ale aceluiași subiect, astfel încât chiar și cea mai mică mișcare poate afecta rezultatul final. De aceea, vântul este dușmanul meu și pur și simplu nu pot fotografia dacă bate vântul.
Fotografiez întotdeauna dimineața devreme. Peste noapte, insectele intră într-o stare aproape de hibernare. Acestea nu devin active până când nu le încălzește soarele, astfel că este un moment excelent pentru a le fotografia; după cum am mai spus, este puțin probabil că se vor mișca, ceea ce este perfect pentru mine.
De asemenea, îmi acord timpul necesar pentru a găsi compoziția și fundalul adecvate, iar acestea depind de culorile din scena de fotografiere. Caut îndeosebi lucruri precum roua pe iarbă. Atunci când strălucește soarele, micile picături de apă pot produce un superb efect bokeh circular în fundal.
Echipament
Fotografiez cu Sony α7R III, la o rezoluție incredibilă de 42,4 megapixeli. Pe lângă rezoluție, α7R III nu are oglinzi și are opțiunea de utilizare a unui obturator electronic, astfel că nu există componente mobile care să cauzeze vibrații. Vibrațiile sunt cel mai mare coșmar al fotografilor specializați în fotografia macro.
În ceea ce privește lumina, rareori folosesc blițul. Prefer să mă bazez pe lumina naturală și, ocazional, folosesc un reflector, doar pentru a da puțin mai multă lumină pe lângă umbre.
Focalizez întotdeauna manual și folosesc caracteristica Evidențiere zone focalizate a aparatului α7R III. Aceasta evidențiază marginile zonei focalizate din imagine. Pot seta diverse culori ale evidențierii, galben, roșu sau alb, astfel încât să se diferențieze de culorile subiectului.
În ceea ce privește expunerea, trebuie să găsesc cel mai bun echilibru între cele trei elemente ale expunerii: viteza obturatorului, diafragma și sensibilitatea. În cazul în care condițiile îmi permit să fotografiez la o viteză mai redusă a obturatorului, încerc să folosesc setarea ISO 100 pentru cea mai bună calitate a imaginii. Aspectul pozitiv este faptul că α7R III îmi permite să măresc sensibilitatea la un nivel ISO mai ridicat, dacă este necesar, și totuși să văd destule detalii. Diafragma poate să difere, dar, în general, fotografiez în intervalul f/8 - f/13, însă uneori folosesc și tuburi de extensie pentru a reduce nivelul luminii care pătrunde și a obține un factor de mărire chiar mai ridicat.
Focalizare combinată
Cu fotografia macro, deoarece adâncimea câmpului este foarte mică - chiar și atunci când folosesc deschideri destul de mici - recurg la focalizare multiplă, combinând o serie de imagini realizate în diferite puncte de focalizare pe subiect. Astfel mă asigur că subiectul se vede clar din față în spate.
Pentru a face asta, folosesc șine macro electronice și un trepied extrem de robust. Aceste șine motorizate deplasează aparatul foto în intervale de microni. Există un controler pe care îl folosesc pentru a configura mișcarea totală și numărul de pași pe care vreau să-i fac. După fiecare pas sau mișcare, aparatul face o poză.
Uneori realizez mai mult de 100 sau 200 de imagini, de aceea am nevoie de un subiect perfect nemișcat și de absența vântului. Orice mișcare din partea subiectului și întreaga serie de imagini poate fi compromisă. Din acest motiv, consult întotdeauna ecranul cu afișare în timp real al aparatului α7R III și verific dacă s-au produs chiar și cele mai mici mișcări între imagini. Sunt foarte, foarte răbdător și fotografiez întotdeauna mai mult de o serie completă. Un truc pe care îl folosesc este să protejez subiectul cu un mic cort sau un obiect similar, ceva care să reducă forța vântului.
Odată ce am realizat imaginile, folosesc software pentru a le combina pe toate într-o singură imagine. Folosesc software specializat, Zerene Stacker, dar puteți combina imaginile și cu ajutorul unui software de editare disponibil pe scară largă.
Câteva sfaturi de final:
„Întotdeauna încerc să îmbunătățesc aspectul fotografiilor, indiferent cât durează și cât efort este necesar”
