Noaptea, clădirile au un alt caracter; toate liniile, luminile și culorile pot crea noi forme. De aceea consider că orașul noaptea este atât de plăcut din punct de vedere estetic. Printre toate formele, caut linii conducătoare. Aceste linii pot fi create dintr-un drum care duce la o clădire sau pot face parte din structura altei clădiri, dar, până la urmă, rezultatul este că acestea reprezintă un artificiu prin care pot atrage privirea asupra scenei.

Un alt lucru pe care îl caut îl reprezintă anomaliile. Poate fi ceva simplu precum toate luminile pornite pe o clădire, cu excepția uneia. Oamenii sunt foarte buni când vine vorba de descoperirea acestor modele sau a anomaliilor acestora, astfel că acestea reprezintă puncte focale interesante.

Atunci când pun în scenă un cadru, prefer să fiu nepregătit. Deseori, merg să fotografiez o anumită clădire și încep să explorez diversele unghiuri sau perspective pe care le pot folosi. Este o experiență naturală și îmi permite să îmi mențin creativitatea. Dacă planific exact un cadru, știind precis când lumina solară atinge un anumit punct într-o anumită zi la o anumită oră, pot merge acolo să aștept și să realizez imaginea. Dar dacă nu am așteptări, continui să fotografiez, deoarece nu știu niciodată cum se vor așeza în cadru luminile și umbrele sau reflexiile.

La începutul anului, mă aflam în Time Square, New York și, ca orice turist, priveam în sus și îmi răsuceam capul pentru a vedea toate luminile și clădirile. Așadar, am scos aparatul cu obiectivul FE de 12-24 mm f/4 G și am realizat o fotografie în sus cu toate clădirile, atrăgând privirea către semafoarele din mijlocul imaginii. O privire în sus creează aproape întotdeauna imagini interesante, deoarece puțini oameni văd lumea astfel.

Am adăugat și noul obiectiv FE de 12-24 mm f/2,8 G Master la echipamentul meu și mă bucur de valoarea 1 EV suplimentară a luminii pe care o pot folosi. Îmi place să fotografiez cu aparatul ținut în mână cu acest obiectiv, grație cantității de lumină pe care o lasă să pătrundă și știu că pot mări sensibilitatea ISO pe Alpha 7R III fără a afecta calitatea excelentă a imaginii. Îmi place să fotografiez cu aparatul ținut în mână atunci când pot, deoarece îmi conferă o mai mare libertate pentru a fotografia și a explora, dar, desigur, dacă vreau să realizez o expunere lungă sau o imagine astronomică, este evident că așez aparatul foto pe un trepied.

Recent, am utilizat obiectivul FE de 20 mm la f/1,8 pentru a fotografia cometa Neowise pe cerul de deasupra castelului Bodiam. Au fost multe detalii în imagine, dar a trebuit să iau câteva decizii cheie despre cum să pun totul în scenă. Cometa știam că va fi jos pe cer și am dorit ca reflexia din șanțul cu apă să facă prim planul mai interesant, astfel că am pregătit fotografierea cometei exact deasupra unui turn al castelului. Structural, am dorit ca primul lucru care să atragă privitorii în imagine să fie castelul, după care să observi stelele, iar la final, cometa.

Deși îmi plac obiectivele superangulare, acestea nu sunt totul în munca mea. Am învățat fotografia cu un obiectiv de 35 mm, așa că încă îmi place să folosesc acea distanță focală pentru imagini mai convenționale. Cred că este important să știi ce obiectiv sau ce distanță focală să folosești și de ce, iar aceasta vine deseori din experiență. De obicei, am în geantă obiectivul FE de 24-70 mm f/2,8 G Master pentru un interval de distanțe focale și pentru a putea realiza mai multe imagini în serie, astfel încât să încerc să structurez un anumit tip de poveste. Folosesc și obiectivul FE de 70-200 mm f/2,8 G Master, dar, din cauza dimensiunilor și a greutății, îl iau la ședințe foto doar dacă știu sigur că îl voi folosi, cum ar fi atunci când fotografiez de pe acoperiș și doresc să surprind arhitectura unei anumite clădiri sau o caracteristică la distanță.

Unul dintre cele mai importante sfaturi pe care le pot oferi celor care fotografiază arhitectură este să se asigure că înregistrează totul corect în aparatul foto înainte să se oprească din fotografiat. Să aliniezi totul perfect când fotografiezi cu obiectiv superangular poate fi complicat. De exemplu, a fost un vis să fotografiez Palatul de Justiție din Viena. Sunt atât de multe linii. Am realizat imaginea la 16 mm și, când fotografiezi cu un unghi atât de larg, trebuie să te asiguri că totul este perfect drept, altfel nu se aliniază. Pe Alpha 7R III, folosesc mereu liniile de grilă și le las active. Mă ajută să mă asigur că liniile sunt drepte, iar ghidajul de nivel îmi permite să verific dacă aparatul foto este la nivel cu solul. Iar după ce realizezi fotografia, asigură-te că o verifici pe ecran încă o dată înainte să pleci de acolo.